COVID-19 a generat multiple frici, iar impactul psihologic persistă și după însănătoșire

De ce a fost necesară evaluarea psihoterapeutică a persoanelor care au suportat infecția COVID-19?

Pandemia a provocat un grad considerabil de teamă și îngrijorare în rândul populației, dar și în randul persoanelor care au suferit de pe urma acestui virus. Cei care au trecut prin COVID au trăit un stres enorm atât fizic, cât și mintal: tratamentul dificil, izolarea sociala, îngrijorările față de sănătatea familiei, frica de moarte și incertitudinea, stigmatizarea. Foarte mulți pacienți și-au pierdut rude, prieteni, colegi în această pandemie. Toate luate împreună au stârnit un șir de tulburări anxioase, depresive, generând probleme cu somnul, cu memoria și percepția. Aceste stări nu puteau trece neobservate, mai ales nu puteau fi lăsate netratate, iată de ce era importantă abordarea psihoterapeutică.

În ce a constat implicarea dvs. în cadrul proiectului "Grijă pentru colegi"? Au acceptat toți beneficiarii consultația psihoterapeutului sau au existat anumite preconcepții?

Implicarea mea a constatat în consilierea sau detensionarea emoțională și cognitivă a beneficiarilor, în funcție de necesitățile și problemele prezentate de ei. În majoritatea cazurilor, beneficiarii au acceptat să vină la consultație fie cu o problemă cauzată de COVID, fie cu probleme existente acutizate de COVID. Deși în Republica Moldova există preconcepții în privința suportului psihologic, iar în viziunea oamenilor suferința face parte din ei și le este oarecum rușine să ceară ajutor profesionist, mă bucură că majoritatea beneficiarilor proiectului au dorit să consulte un psihoterapeut și au fost suficient de deschiși, acceptând ajutorul nostru.

Dacă vorbim de impactul moral al acestui virus, care este el?

Virusul COVID-19 ne-a schimbat viața uzuală peste noapte. Acum fiecare persoană poate manifesta o varietate de reacții şi sentimente. Mulți se simt copleșiți, confuzi sau foarte nesiguri față de tot ce li se întâmplă. Alții sunt foarte speriați sau îngrijorați, unii indiferenți şi detașați. Modalitatea în care o persoană reacționează depinde de mai mulți factori, inclusiv felul şi gravitatea evenimentului prin care trec, experienţa personală, sprijinul pe care îl are din partea altora, starea sa de sănătate fizică, tradiţiile, cultura și vârsta.

Care sunt principalele concluzii, cum i-a afectat această boală pe pacienți?

Consecințele acestui virus în plan psihologic sunt diverse: probleme de memorie, de percepție, diverse frici, în special frica de reinfectare, stări apatice și abulice, labilitate emoțională, vina și rușinea, în special în comunitațile unde persistă stigmatizarea, așa numitele flash-back-uri sau rememorări ale experiențelor traumatice din spital. Mulți beneficiari spun că s-au schimbat, că niciodată nu vor fi cei de altădată.

Cât timp pot persista aceste efecte? Cum le pot depăși pacienții care nu au ocazia sau au temeri de a se adresa la psiholog?

Nu putem spune la sigur cât timp persistă unele efecte secundare, este un aspect foarte individual și diferă de la o personă la alta. Vestea bună este că majoritatea din ele sunt reversibile și se pot trata cu ajutorul specialiștilor.
Frica poate fi copleșitoare, îmbrăcând diverse forme ca: anxietate ușoară, medie, generalizată, ipohondrie și atacuri de panică. De aceea, pe lângă recomandările medicale și ajutorul logistic, este nevoie și de sprijin emoțional: atenție față de propria persoană, dar și de suportul celor din jur.  

Ce putem face?

• Somnul și alimentația corectă pentru recuperarea și funcționarea eficientă a creierului. Creierul obosit de obicei ne face festa.
• Selectarea informațiilor veridice. Ne informăm din surse oficiale despre situația pandemică. În această perioadă avem nevoie de certitudine și familiarizare cu acest subiect, dar din surse oficiale și certificate. Noutățile false de cele mai multe ori ne vor declanșa și menține starea de panică. Creierul nostru are tendința de a umple golurile cu povesti ușor memorabile și dubioase, dar și cu istorii legate de schemele cognitive pe care le are persoana. 
• Focalizăm atenția pe ce este în controlul nostru. Incertitudinea și nesiguranța nu prea este în controlul nostru, trebuie să ne învățăm mai degrabă să o toleram, focalizindu-ne atenția pe ce este în controlul nostru. Ne formulăm comportamente de rutină care le putem controla și care de fapt ne formează viața de zi cu zi.  
• Să recunoaștem că trăim în regim de criză, să avem capacitatea de a contracara aceste fenomene prin modalități calmante și eficace de rezolvare a problemelor. Ne concentram pe rezolvarea problemei, nu pe problema în sine. Când facem asta realizăm că găsim multe soluții pentru problema existentă, iar asta ne aduce un sentiment de control al propriei vieți. 
• Speranța ca resursă. Noi, oamenii, ne dăm speranță unii altora comunicând între noi, căutând modalități creative de a ne ajuta reciproc, raportându-ne empatic unii la ceilalți. Speranța are rolul de a ne ajuta să rămânem calmi și să găsim soluții de ieșire din impas în situații dificile, ne permite să ne gestionăm temerile.
• Suportul social și empatia. Cultivarea și practicarea empatiei, o abilitate care poate fi dobândită, ne va ajuta mult să ne dezvoltăm capacitatea de autoliniștire.
• Să cerem ajutor când avem nevoie. Să înțelegem că pe lângă profesia pe care ne-am ales-o și responsabilitățile care vin odată cu această alegere, rămânem a fi oameni care au nevoie de alți oameni în momente grele. Împreună putem depăși mai ușor și mai repede orice problemă.

Despre proiectul „Grijă pentru colegi” 

Sute de solicitări, consultații, analize și investigații medicale oferite absolut gratuit - acesta este bilanțul preliminar al proiectului „Grijă pentru colegi”, care s-a dovedit a fi un adevărat suport pentru cadrele medicale din întreaga țară. Timp de 5 luni o echipă consolidată de medici a muncit cot la cot pentru a oferi evaluări medicale și consiliere colegilor care au avut nenorocul să suporte infecția COVID-19. Valoarea investigațiilor și consultațiilor oferite depășește 4.000 de lei pentru o persoană, costurile fiind acoperite integral de Fundația Medpark. Pentru informații despre proiect accesați acest link.